Omenirea ar putea atinge singularitatea în jumătate de an. De la apariția modelelor lingvistice mari (LLM), Inteligența Artificială (AI) pare să fi pătruns în toate colțurile vieții digitale. Cercetători, lideri din industrie și experți din diverse domenii au opinii din ce în ce mai variate și mai îndrăznețe despre viitorul AI-ului.
Unii oameni de știință cred că singularitatea, adică acel moment teoretic în care Inteligența Artificială o va depăși pe cea umană, ar putea avea loc în câteva decenii. Alții, precum CEO-ul companiei Anthropic, consideră că suntem chiar în pragul acestui salt, estimând că omenirea ar putea atinge singularitatea în următoarele 6 luni.
O analiză realizată de firma de cercetare AIMultiple, a luat în calcul peste 8.500 de predicții făcute de cercetători, antreprenori de top și comunități științifice, încercând să aducă ordine în peisajul haotic al estimărilor despre AI. Studiul urmărește cum s-au modificat în timp predicțiile legate de Inteligența Artificială Generală (AGI) și de AI-ul superinteligent.
Majoritatea experților incluși în analiză cred că AGI va apărea în următoarea jumătate de secol. Totuși, apariția LLM-urilor a modificat fundamental aceste estimări.
„Sondajele actuale ale cercetătorilor în AI indică apariția AGI în jurul anului 2040. Cu doar câțiva ani înainte de boom-ul LLM-urilor, predicțiile erau pentru 2060. Antreprenorii sunt și mai optimiști: ei vorbesc despre 2030”, arată raportul.
Unul dintre motivele invocate de experți pentru această încredere este faptul că AI-ul nu pare să aibă limite cunoscute, spre deosebire de inteligența umană. Iar dacă legea lui Moore (care spune că puterea de calcul se dublează la fiecare 18 luni) rămâne valabilă, LLM-urile ar putea atinge curând un prag de procesare comparabil cu cel al creierului uman. Iar dacă progresul hardware se blochează, se speră că calculul cuantic va prelua ștafeta, scrie Popular Mechanics.
„Majoritatea experților cred că legea lui Moore își atinge limita în acest deceniu. Dar caracterul unic al calculului cuantic ar putea permite antrenarea eficientă a rețelelor neuronale, care este arhitectura AI dominantă în prezent. Astfel, computerele cuantice stabile ar putea duce la singularitate”, notează studiul.
Desigur, nu toți cred că AGI este inevitabilă. Unii specialiști susțin că inteligența umană este mult mai complexă decât o definiție pur logică. De exemplu, teoria inteligențelor multiple include, pe lângă inteligența logico-matematică, și forme precum cea interpersonală, intrapersonală sau existențială.
Yann LeCun, unul dintre pionierii învățării profunde (deep learning), propune chiar renunțarea la termenul AGI în favoarea expresiei „Inteligență Artificială Avansată”. El argumentează că inteligența umană este prea specializată pentru a putea fi replicată în întregime de mașini.
Raportul avertizează și că AI-ul, deși extrem de util, nu poate descoperi singur lucruri cu adevărat revoluționare: „Mai multă inteligență poate duce la experimente mai bine concepute, dar chiar și cea mai avansată mașină care analizează date existente s-ar putea să nu găsească leacul pentru cancer.”
Deși predicțiile despre AGI variază enorm, între 2030 și 2080, concluzia e clară: societatea umană va trece, mai devreme sau mai târziu, prin transformări radicale cauzate de algoritmi.
Vor fi aceste schimbări bune? Sau rele? Asta depinde de noi.
Test de cultură generală. Ce este mai mare decât un terabyte?
Trucul simplu care reduce consumul de energie al centrelor de date cu 30%
Test de cultură generală. Ce sunt criptomonedele?
De ce vor oamenii de știință să-i provoace durere Inteligenței Artificiale?