Câinii înlocuiesc bebelușii. Renunțarea la stresul și costurile creșterii unui copil în favoarea unuia sau a doi patrupezi devine tot mai des o normă socială în societățile occidentale, unde numărul de câini de companie este în creștere, în timp ce rata natalității stagnează sau scade.
În SUA, Canada, Australia și mare parte din Europa, între o treime și o jumătate dintre gospodării dețin cel puțin un câine. În timp ce acest procentaj crește lent, majoritatea acestor țări înregistrează o scădere constantă a fertilității, o tendință care, pe termen lung, ar putea pune în pericol echilibrul populațional.
Un nou studiu teoretic realizat de etologii Laura Gillet și Enikő Kubinyi, de la Universitatea Eötvös Loránd (Ungaria), analizează cauzele culturale ale fenomenului în care câinii înlocuiesc bebelușii și impactul asupra conceptului de familie în viitor.
Câinii au fost timp de milenii buni însoțitori ai oamenilor. De-a lungul istoriei, posibil în mai multe rânduri, comunitățile umane și grupurile de câini sălbatici au format legături strânse, inițial bazate pe beneficii reciproce precum vânătoarea și protecția, scrie Science Alert.
Astăzi, însă, câinii nu mai sunt adoptați pentru utilitatea lor, ci pentru rolul afectiv și relațional pe care îl joacă. O simplă plimbare pe o stradă principală din Londra, Paris, Melbourne sau New York te-ar putea face să crezi că Juju, un Bichon Frisé care „savurează” un „puppuccino”, și Captain Jack, un bulldog francez îmbrăcat în cămașă în carouri, sunt substituenți ai copiilor umani. Însă cercetătoarele atrag atenția că aceasta este o excepție, nu o regulă.
„Contrar credinței populare, doar o mică minoritate dintre proprietarii de câini își tratează animalele ca pe niște copii. Majoritatea aleg câinii tocmai pentru că NU sunt copii, recunoscând nevoile lor specifice de specie”, spune Kubinyi.
În urma unei analize extinse a literaturii de specialitate, Gillet și Kubinyi susțin că nevoia umană de a oferi iubire și îngrijire nu este limitată la propria specie. Câinii și bebelușii nu se exclud reciproc, este loc pentru amândoi în inimile noastre. Deși poate nu și în bugetele noastre.
Presiunile socio-culturale legate de întemeierea unei familii îi fac pe mulți tineri să renunțe la ideea de a avea copii, orientându-se spre prietenii patrupezi care beneficiază astfel de timp, bani și afecțiune.
„Deși câinii sunt dependenți de îngrijitorii lor și creează atașamente puternice, în percepția multora, angajamentele implicate în creșterea unui câine sunt mai ușor de gestionat decât cele legate de creșterea unui copil”, explică Gillet.
Pe plan financiar, costurile asociate creșterii unui copil în SUA au crescut semnificativ în ultimii ani, cu aproximativ 35,7% doar în ultimii doi. Dacă adăugăm și îngrijorările legate de viitorul planetei, izolarea resimțită de mulți părinți (în special de mame), și presiunea asupra femeilor active profesional, devine clar de ce din ce în ce mai mulți oameni evită să devină părinți.
Totuși, asta nu înseamnă că toți acești câini „umplu” golul lăsat de absența copiilor. Mai degrabă, oamenii care nu sunt părinți își pot permite ceea ce părinții nu își permit, adică un animal de companie.
„Creșterea unui câine poate coexista cu cea a unui copil, ceea ce întărește ideea că oamenii ar putea fi programați să aibă grijă de alții, indiferent de specie”, concluzionează cercetătoarele.
Pe măsură ce societatea îmbătrânește și tot mai mulți oameni se confruntă cu izolarea, cu efecte grave asupra sănătății și stării de bine psihice, e important să înțelegem că Juju și Captain Jack nu sunt doar înlocuitori ai copiilor, ci membri de familie care ne oferă, în felul lor, sprijin și afecțiune.
Studiul a fost publicat în revista European Psychologist.
Microplasticele din creier ar putea cauza probleme de sănătate mintală
De ce avem dinți sensibili? Peștii antici ar putea oferi răspunsul!
Cuplurile care se îmbrățișează la culcare sunt mai puțin stresate și se simt mai în siguranță