Testele comerciale de intoleranță alimentară au devenit extrem de populare în ultimii ani în Marea Britanie. Dieteticienii și alergologii spun că acest val de interes se datorează creșterii atenției asupra sănătății intestinale, dar și dificultății de a obține un diagnostic clar pentru simptomele digestive, mai ales prin sistemele publice de sănătate.
Mulți cumpără aceste teste în speranța că vor descoperi intoleranțe precum cea la lactoză sau histamină – afecțiuni legate adesea de lipsa unor enzime digestive. Problema este că realitatea medicală este mai complicată, notează The Guardian.
„Singura metodă cu adevărat validă pentru a identifica o intoleranță alimentară este eliminarea și reintroducerea treptată a alimentelor în dietă. Este dificil, dar e singura cale fiabilă. Ideea unui test rapid și clarificator e tentantă, dar riscul este să obținem diagnostice greșite sau să ratăm unele reale – ambele cu potențiale consecințe grave”, explică prof. Adam Fox, alergolog pediatric la King’s College London și purtător de cuvânt al Societății Britanice de Alergologie și Imunologie Clinică.
Cele mai frecvente teste de sensibilitate alimentară sunt testele IgG, care analizează anticorpi specifici (imunoglobulina G) dintr-o probă de sânge auto-colectată și testele de biorezonanță, care pretind că pot detecta „câmpuri energetice” în probe de păr, comparându-le cu energii asociate anumitor alimente.
Chiar dacă aceste teste sunt efectuate în laboratoare acreditate, experții avertizează că metodele în sine nu au o bază științifică solidă.
Dr. Sammie Gill, dietetician specializat în gastroenterologie și membru al Asociației Dietetice Britanice, afirmă: „Oamenii ajung să plătească pentru teste scumpe, complet nevalide, care nu doar că nu îi ajută, dar pot agrava anxietatea și pot duce la tulburări alimentare.”
Unele teste la domiciliu detectează și IgE – un marker validat științific pentru alergii – dar acesta trebuie interpretat întotdeauna în contextul istoricului medical.
„Un test de alergie folosit izolat este inutil și chiar periculos. Poate da alerte false sau, mai grav, poate rata alergii reale”, spune Fox.
Totodată, este important de știut că o reacție la gluten, de exemplu, nu înseamnă automat boala celiacă (o afecțiune autoimună) și nici alergie la grâu. Poate fi o simplă sensibilitate, care nu implică un răspuns imun periculos – dar care trebuie totuși investigată corect.
Cartofii: Periculoși sau parte esențială a unei alimentații sănătoase?
Un test arată impactul alarmant al alimentelor nesănătoase asupra cogniției umane
Iată alimentele surprinzătoare care reduc riscul de stop cardiac subit
Un studiu pe mai multe țări arată că alimentele ultraprocesate cresc riscul de deces prematur