Un asteroid aduce pe Pământ indicii-cheie despre apariția vieții în Univers

Cu miliarde de ani în urmă, la începuturile Sistemului Solar, o lume umedă și sărată orbita Soarele. Apoi, un impact catastrofal a spulberat această planetă, iar fragmentele rezultate s-au împrăștiat în spațiu.

Unul dintre aceste fragmente a devenit asteroidul Bennu, ale cărui minerale – aduse recent pe Pământ de sonda spațială americană OSIRIS-REx – s-au dovedit a conține niveluri impresionante de substanțe chimice complexe, esențiale pentru existența vieții, notează The Guardian.

• O plantă aromatică foarte populară ne-ar putea ajuta în lupta contra Alzheimer
• Un studiu dezvăluie modul în care creierul prezice ce urmează să vedem

„Ceea ce am găsit în mostrele de pe Bennu ne-a uimit complet. Diversitatea moleculelor și mineralelor conservate este fără precedent pentru orice alt eșantion extraterestru studiat până acum”, a declarat prof. Sara Russell, mineralog cosmic la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

Lumea din care provine asteroidul avea apă sărată

Descoperirile vor ocupa un loc central la noua expoziție a Muzeului de Istorie Naturală (intitulată „Spațiul: Ar putea exista viață dincolo de Pământ?)”, care se deschide pe 16 mai.

Materiale similare, bogate în elemente chimice de bază pentru viață, au fost descoperite și în meteoriți. Totuși, compoziția mineralelor de pe Bennu – denumit după o pasăre mitologică egipteană – este deosebit de remarcabilă. Analizele indică faptul că lumea din care provine asteroidul avea lacuri subterane de apă sărată, iar evaporarea acestora a lăsat în urmă săruri similare cu cele întâlnite în lacurile secate de pe Terra.

În mostrele aduse de OSIRIS-REx, cercetătorii au identificat fosfați, amoniac, peste o duzină de aminoacizi esențiali pentru proteine, precum și cele cinci baze nucleice care formează ARN-ul și ADN-ul – elementele fundamentale ale vieții.

Astfel de asteroizi ar fi putut „însămânța” și alte lumi

„Aceste dovezi susțin teoria conform căreia asteroizi asemănători cu Bennu au căzut pe Pământ, aducând ingredientele care au condus, în cele din urmă, la apariția vieții”, a explicat Russell.

Deși viața nu a evoluat direct pe Bennu, specialiștii cred că astfel de asteroizi ar fi putut „însămânța” și alte lumi. Pe Pământ, condițiile favorabile au permis formarea primelor organisme capabile de reproducere, acum mai bine de 3,7 miliarde de ani.

Rămâne de văzut dacă astfel de procese au avut loc și pe alte corpuri cerești promițătoare, cum ar fi Marte sau unele dintre lunile gigantice ale lui Jupiter și Saturn – Europa, Ganymede, Titan și Enceladus – unde există oceane sub straturi groase de gheață.

În prezent, două sonde spațiale se îndreaptă către Europa și Ganymede, iar în 2029 roverul Rosalind Franklin – construit în Marea Britanie – va ajunge pe Marte pentru a fora adânc în solul marțian, în căutarea dovezilor de viață.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cele mai puternice explozii cosmice dezvăluie că cea mai mare structură din Univers este chiar mai mare decât se credea

Un astronom a descoperit cea mai veche galaxie spiralată din Univers

O populație necunoscută de galaxii ar putea rezolva misterul energetic al Universului

Astronomii au găsit materia „lipsă” din Univers