Ce au descoperit cercetătorii care au măsurat cromul de pe Mercur?

Originea lui Mercur, cea mai apropiată planetă față de Soare, este misterioasă în multe privințe. Are un nucleu metalic, ca Pământul, dar nucleul său reprezintă o porțiune mult mai mare din volum, anume 85%, față de 15% cât este în cazul Pământului. De ce au măsurat cercetătorii cromul de pe Mercur?

Misiunea MESSENGER (Mercury Surface, Space Environment, Geochemistry and Ranging) de clasă Discovery a NASA și prima navă spațială care orbitează planeta Mercur, a făcut măsurători ce dezvăluie că planeta diferă puternic față de Pământ și din punct de vedere chimic.

• NASA anunță că a crescut riscul de impact selenar pentru asteroidul 2024 YR4
• Posibili compuși anti-îmbătrânire au fost descoperiți în bacteriile din sânge

Mercur are relativ mai puțin oxigen, ceea ce indică faptul că s-a format din diferite „blocuri” din Sistemul Solar timpuriu. Cu toate acestea, identificarea cu precizie a stării de oxidare a lui Mercur s-a dovedit a fi dificilă din datele disponibile.

Într-un nou studiu condus de savantul Larry Nittler, de la Universitatea de Stat din Arizona (SUA), din cadrul Școlii de Explorare a Pământului și a Spațiului, datele obținute în timpul misiunii MESSENGER au fost folosite pentru a măsura și a cartografia cromul de pe Mercur.

Ce ne poate spune cromul de pe Mercur despre această planetă?

Cromul este cunoscut în mod obișnuit pentru că este extrem de strălucitor și rezistent la coroziune când este aplicat pe metale și le dă culoare rubinelor și smaraldelor. Dar poate exista și într-o gamă largă de alte stări chimice, astfel încât abundența sa poate oferi informații despre condițiile chimice în care a fost încorporat în roci.

Nittler și colaboratorii săi au descoperit că cantitatea de crom variază pe Mercur cu un factor de aproximativ patru. Ei au calculat modele teoretice despre cât de mult crom ar fi de așteptat să fie prezent la suprafața lui Mercur pe măsură ce planeta s-ar separa în crustă, manta și nucleu în diferite condiții.

Comparând aceste modele cu abundența măsurată de crom, cercetătorii au descoperit că Mercur probabil are crom în nucleul său mare și metalic și au reușit să traseze noi limite asupra stării generale de oxidare a planetei.

Lucrarea apare în Journal of Geophysical Research: Planets.

Unde se află cromul de pe planeta Mercur?

„Este prima dată când cromul a fost detectat direct și cartografiat pe o suprafață planetară. În funcție de cantitatea de oxigen disponibilă, este găsit în minerale de oxid, sulfuri sau metalice și, combinând datele cu modelarea de ultimă generație, putem obține perspective unice despre originea și istoria geologică a lui Mercur”, a spus Nittler.

„Modelul nostru, bazat pe experimente de laborator, confirmă că cea mai mare parte din cromul de pe Mercur este concentrat în nucleul planetei. Datorită compoziției unice și a condițiilor de formare ale lui Mercur, nu putem compara în mod direct compoziția suprafeței sale cu datele obținute din rocile terestre. Prin urmare, este esențial să se efectueze experimente care să simuleze mediul specific cu deficit de oxigen în care s-a format planeta, distinct de Pământ sau de Marte”, a explicat Asmaa Boujibar, coautoare a studiului, de la Universitatea Western Washington (SUA), care a efectuat modelarea descrisă în lucrare.

Progrese în înțelegerea lui Mercur

În cadrul studiului, Nittler, Boujibar și coautorii au compilat date din experimente de laborator și au analizat comportamentul cromului în condiții de abundență variabilă de oxigen în sistem. Ulterior, au dezvoltat un model pentru a investiga distribuția cromului între diferitele straturi ale lui Mercur.

Descoperirile demonstrează că, similar cu fierul, o porțiune substanțială de crom este într-adevăr sechestrată în nucleu.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că pe măsură ce planeta devine lipsită de oxigen, o cantitate mai mare de crom este ascunsă la interior. Aceste cunoștințe îmbunătățesc în mod semnificativ înțelegerea compoziției elementare și a proceselor geologice ale planetei Mercur, scrie Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au găsit șase obiecte ciudate în centrul Căii Lactee

Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, s-a trezit în urmă cu 200 de ani

Tot ce trebuie să știi despre reușita astronomilor din Bârlad. Au observat, în premieră pentru România, o nova rapidă într-o altă galaxie

Primele imagini cu Saturn și inelele sale făcute de Telescopul Spațial James Webb